SECTIA A II-A DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA nr. 7648 din 8 octombrie 2014
Prin sentinţa civilă nr.3420 pronunţată la data de 18.04.2014 în dosar nr…./2013 al Tribunalul Cluj a fost admisă acţiunea formulată de reclamanta S.C. L. SRl în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca şi Primarul Municipiului Cluj-Napoca, obligaţi pârâţii să introducă în întregime în noul plan urbanistic general al municipiului imobilul teren proprietatea reclamantei situat în Cluj-Napoca str. T. nr.20 înscris în CF nr.267136 Cluj nr. cadastral 21368; obligaţi pârâţii în solidar la 50 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.
Pentru a dispune astfel instanţa a reţinut că reclamanta proprietara terenului a solicitat consiliului în condiţiile în care a dorit să construiască pe teren ca odată cu elaborarea PUG să fie modificată încadrarea funcţională a terenului într-o încadrare zonală de locuinţe colective. Reclamanta a fost înştiinţată in urma demersurilor întreprinse pe cale administrativa de faptul că proiectantul lucrării PUG a Municipiului Cluj – Napoca şi-a dat acordul pentru soluţionarea favorabila a solicitării reclamantei.
Din evidentele Direcţiei Urbanism, depuse o dată cu întâmpinarea, rezulta faptul ca parcela la care se referă reclamanta în prezent , se află doar parţial în zona de locuinţe colective UTR L5 conform PUG- ului aflat în vigoare. Partea din spate , spre Canalul Morii, este încadrată în UTR V4 -spaţii verzi, însă aşa cum rezultă din însăşi întâmpinarea depusă, solicitarea reclamantei privind încadrarea în întregime a terenului de pe strada T. numărul 20 într-o unitate teritorială care să permită amplasarea de locuinţe colective , a fost avizata favorabil de către proiectantul lucrării, însă până în prezent nu s-a reuşit actualizarea planşelor ce sunt postate pe site-ul instituţiei Primăriei Municipiului Cluj Napoca.
Apărare invocată de parat în cadrul întampinării este lipsa refuzului nejustificat, în sensul ca au arătat că sunt de acord cu solicitarea reclamantei, însă instanţa urmeaza sa retina faptul că solicitările reclamantei in acest sens sunt din anul 2010 şi, chiar dacă teoretic, paratul si-a dat acordul pentru modificarea încadrării terenului în sensul dorit de reclamantă, nici în prezent această propunere de modificare a PUG-ului
Municipiului Cluj-Napoca afişată pe site-ul primăriei nu reflectă această încadrare.
Împotriva soluţiei arătate au declarat recurs pârâţii solicitând admiterea acestuia, casarea şi rejudecând a fi respinsă acţiunea.
În susţinerea celor solicitate o primă critică adusă constă în aceea că în considerentele hotărârii instanţa reţine că problema vizează neincluderea terenului într-o unitate teritorială de referinţă iar în dispozitiv obligă la introducerea terenului reclamantei în noul plan urbanistic general în condiţiile în care terenul intimatei este inclus în planul general.
O altă critică adusă de recurenţă constă în aceea că eronat a fost reţinută calitatea procesuală pasivă a consiliului în condiţiile în care în această etapă (prin raportare la art.27/1 din Legea nr.350/2011) consiliul nu are nici o competenţă în elaborarea documentaţiei. Potrivit dispoziţiilor art.36 alin.5 lit.e din Legea nr.215/2001 consiliul intervine ca factor decizional la data la care i se supune aprobării PUG întocmit în conformitate cu prevederile legii.
Totodată o altă critică adusă constă în aceea că nu se poate reţine un refuz nejustificat în sensul normelor . Din evidenţele deţinute rezultă că parcela la care se referă intimata se află în prezent conform PUG aflat în vigoare doar parţial în zona de locuinţe colective UTRL L5. Partea din spate spre canalul Morii este încadrată în UTR V4-spaţii verzii pentru protecţia cursurilor de apă şi UTR V1a – spaţii verzii publice cu acces nelimitat – parcuri, grădini publice orăşeneşti şi de cartier, scuaruri în ansambluri rezidenţiale şi fâşii plantate publice. Pe suprafaţa de teren încadrată în UTR L5 proprietara a construit o clădire cu regim de înălţime D+P+3E+2R, clădire aflată într-o fază finală de execuţie.
Prin documentaţia „Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Cluj-Napoca” este propusă extinderea zonei de locuinţe colective, dar nu pe toată parcela, partea dinspre Canalul Morii rămânând în propunerea postată pe site-ul instituţiei zonă verde UTR V1a – spaţii verzi- scuaruri, grădini, parcuri cu acces public nelimitat. Aşa cum s-a comunicat şi intimatei şi cum s-a arătat şi instanţei de fond, solicitările intimatei privind încadrarea în întregime a terenului de pe str. T. nr.20 într-o unitate teritorială care să permită amplasarea de locuinţe colective au fost transmise proiectantului PUG spre a fi analizate.
Prin centralizatorul răspunsurilor la solicitări ce a fost comunicat de către proiectant rezultă foarte clar că acesta este de acord cu solicitarea propusă pentru parcela în discuţie, respectiv încadrarea acesteia în UTR Lca-locuinţe colective.
Faptul că nu s-a reuşit actualizarea planşelor ce sunt postate pe site-ul instituţiei , rămânând vechea încadrare cu zona dinspre Canalul Morii – spaţiu verde la momentul promovării acţiunii nu înseamnă că doleanţa intimatei nu ar urma să fie rezolvată în sensul solicitat de aceasta. Elaborarea PUG este o lucrare de o complexitate deosebită, iar datorită faptului că elaboratorii acestei lucrări au avut de gestionat numeroase cereri similare cu cele ale intimatei au existat anumite întârzieri în actualizarea informaţiilor pe pagina de internet a instituţiei.
Răspunzând prin întâmpinare intimata a solicitat respingerea în considerarea că nu pot fi primite criticile prin raportare la obiectul cauzei, manifestarea din întâmpinare şi confirmarea că aprobarea noului PUG se va concretiza prin HCL.
Prin răspunsul al întâmpinare recurentul a reiterat o parte din argumentele aduse prin recurs cu privire la contradicţii, la lipsa competenţei şi la faptul că nu a existat vreun răspuns negativ.
Analizând recursul declarat Curtea reţine următoarele:
Prin demersul introductiv intimata a solicitat a fi obligaţi recurenţii să introducă în întregime în noul PUG imobilul proprietatea sa tabulară situat administrativ în str. T. nr.20. În susţinere a arătat că în repetate rânduri a solicitat a fi inclus întreg terenul în cauză în zona de locuinţe colective iar autoritatea cu toate că a răspuns în sensul că proiectantul este de acord şi a propus încadrarea pentru parcela în Lc A locuinţe colective această încadrare nu se regăseşte în propunerea PUG a municipiului afişată pe site-ul Primăriei. Încadrarea parţială în zona verde a imobilului -teren în cauză reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate prin restrângerea dreptului de folosinţă iar refuzul modificării încadrării funcţionale este unul nejustificat.
Prin întâmpinare s-a susţinut că nu poate fi vorba de un refuz întrucât s-au făcut demersuri de înaintare a solicitării către proiectant dat fiind că ,zona este încadrată în UTR 4 protecţie canal/curs apă, UTR V1a spaţii verzi şi modificare vizează alt UTR L5; iar elaborarea PUG este o lucrare vastă ce include şi propunerile considerate întemeiate ale persoanelor de drept privat.
Plecând de la susţinerile părţilor prima instanţă a reţinut că refuzul autorităţii de încadrare funcţională a zonei este nejustificat deoarece încadrarea a fost avizată favorabil de proiectant.
Avizul conform normelor în materie de urbanism este un dintre cerinţele cerute în procedura de aprobarea planurilor/documentelor urbanistice, însă un atare aviz trebuie dat de organele de specialitate şi fundamentat de comisia tehnică de specialitate. În plus conform normelor urbanistice întreaga procedură de elaborare/aprobare a planurilor/documentaţiilor urbanistice , respectiv a celor de modificare funcţională trebuie justificată, demonstrată, să fie una globală, transparentă ce asigură participarea populaţiei la adoptarea deciziilor prin informare şi consultare.
Sub aceste aspecte Legea nr.350/2001 prevede prin dispoziţiile sale că: Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie sa fie: globală, urmărind coordonarea diferitelor politici sectoriale într-un ansamblu integrat; funcţională, trebuind sa ţină seama de cadrul natural şi construit bazat pe valori de cultura şi interese comune; prospectiva, trebuind sa analizeze tendintele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor şi interventiilor economice, ecologice, sociale şi culturale şi sa ţină seama de acestea în aplicare; democratica, asigurând participarea populaţiei şi a reprezentanţilor ei politici la adoptarea deciziilor.
Acelaşi act normative mai prevede că:în scopul îmbunătăţirii calităţii deciziei referitoare la dezvoltarea spaţială durabilă, în coordonarea preşedinţilor consiliilor judeţene şi a primarilor de municipii şi oraşe, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti se constituie Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism, ca organ consultativ cu atribuţii de analiză, expertizare tehnică şi consultanţă, care asigură fundamentarea tehnică a avizului arhitectului-şef. Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi de urbanism fundamentează din punct de vedere tehnic decizia structurii de specialitate din cadrul autorităţii locale, desemnată să emită avizul pentru documentaţiile de amenajarea teritoriului şi urbanism, precum şi pentru studiile de fundamentare sau cercetări prealabile, conform competenţelor existente, stabilite prin reglementările în vigoare pentru Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
In sensul legi, prin documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism se intelege planurile de amenajare a teritoriului, planurile de urbanism, Regulamentul general de urbanism si regulamentele locale de urbanism, avizate si aprobate conform prezentei legi.
Documentatiile de urbanism mai statuează acelaşi act normativ sunt rezultatul unui proces de planificare urbana referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizeaza situatia existenta si se stabilesc obiectivele, actiunile, procesele si masurile de amenajare si de dezvoltare durabila a localitatilor. Documentatiile de urbanism se elaboreaza de catre colective interdisciplinare formate din specialisti atestati in conditiile legii . Documentatiile de urbanism sunt urmatoarele: a) Planul urbanistic general si regulamentul local aferent acestuia; b) Planul urbanistic zonal si regulamentul local aferent acestuia; c) Planul urbanistic de detaliu
Planul urbanistic general are atat caracter director si strategic, cat si caracter de reglementare si reprezinta principalul instrument de planificare operationala, constituind baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare. Prin Planul urbanistic general se identifica zone pentru care se pot institui reglementari ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu si de la care nu se pot acorda derogari.
Tot astfel se mai prevede prin acelaşi că :planul urbanistic general cuprinde piese scrise si desenate cu privire la:
a) diagnosticul prospectiv, realizat pe baza analizei evolutiei istorice, precum si a previziunilor economice si demografice, precizand nevoile identificate in materie de dezvoltare economica, sociala si culturala, de amenajare a spatiului, de mediu, locuire, transport, spatii si echipamente publice si servicii; c) regulamentul local de urbanism aferent acestuia.
Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbana de reglementare specifica, prin care se coordoneaza dezvoltarea urbanistica integrata a unor zone din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamica urbana accentuata. Planul urbanistic zonal asigura corelarea programelor de dezvoltare urbana integrata a zonei cu Planul urbanistic general.
Mai prevede acelaţi act normativ că avizarea si aprobarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism se face de catre autoritatile si organismele centrale si teritoriale interesate, potrivit prevederilor anexei nr. 1 la prezenta lege iar la activitatea urbanistică participă publicul.
Participarea publicului la activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism mai prevede acelaşi act normativ consta in implicarea acestuia in toate etapele procesului decizional referitor la activitatile de amenajare a teritoriului si urbanism. (Participarea publicului asigura dreptul acestuia la informare, consultare si acces la justitie, referitor la activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism, potrivit legii, pe tot parcursul elaborarii strategiilor si documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului, conform metodologiei stabilite de Ministerul Dezvoltarii Regionale .Informarea publicului este activitatea prin care autoritatile administratiei publice fac publice:
a) obiectivele dezvoltarii economico-sociale privind amenajarea teritoriului si dezvoltarea urbanistica a localitatilor; b) continutul strategiilor de dezvoltare teritoriala si a documentatiilor de urbanism care urmeaza a fi supuse aprobarii,
Consultarea publicului este procesul prin care autoritatile administratiei publice centrale si locale colecteaza si iau in considerare optiunile si opiniile publicului privind obiectivele dezvoltarii economico-sociale privind amenajarea teritoriului si dezvoltarea urbanistica a localitatilor, prevederile strategiilor de dezvoltare teritoriala si ale programelor de amenajare a teritoriului si de dezvoltare urbanistica a localitatilor.
Reiese din normele enunţate că legiuitorul conferă autorităţilor competenţe în aprobarea documentaţiilor de urbanism/modificare dacă acestea sunt emise cu respectarea legii (publicare, informare, consultare, justificare intervenţie) şi respectiv avizate de către comisiile de specialitate (avizare fundamentată – analiza critică a situaţiei
existente,disfuncţionalităţi, prognoze s.a).
Actele dosarului nu atestă existenţa unei fundamentări, date de comisia de specialitate, a unui aviz dat de autoritatea competentă ,a unei note justificative a intervenţiei şi implicit o publicare, informare cu privire la intervenţia modificatoare în toate etapele elaborării/ actualizării(pregătire, elaborare, studiu, elaborarea propunerii , versiune finală aşa cum prevede Ordinul nr.2701/2010 în vigoare la momentul solicitării iniţiale.
Avizul depus se relevă a fi dat de proiectant nu de comisia de specialitate,arhitect iar planul depus atestă că zona este parţial inclusă în spaţii de protecţie/ cursuri apă, spaţii verzi fără un act care să ateste de ce nu mai este necesară menţinerea protecţiei cursului apei .
Or, de vreme ce nu există acte care să ateste o procedură conform normelor nu se poate vorbi de o justificare în măsură să valideze o obligare la emiterea de documentaţie modificatoare.
Prin urmare raportat la norme şi la acte susţinerile recurentului cu privire la greşita reţinere a primei instanţe se vădesc întemeiate şi vor fi admise.
Aşadar în baza art. 496 c.pr.civ . coroborat cu art.20 din legea 554/2004 Curtea va admite recursul ,va casa hotărârea şi rejudecând va respinge acţiunea.