Ungureanu si asociatii
  • Prima pagină
  • Despre noi
  • Arii de expertiza
    • Afaceri imobiliare
    • Drept administrativ si fiscal
    • Drept civil
    • Drept comercial si societar
    • Drept penal si contraventional
    • Dreptul familiei
    • Dreptul muncii
    • Legislatie asigurari
  • Jurisprudenta
    • Contencios administrativ
      • Actiune in anularea deciziei de atragere a raspunderii solidare a asociatilor si administratorilor. Anulare partiala a deciziei. Insolvabilitatea societatii debitoare.
      • Actiune in atragerea raspunderii CNAIR (fosta CNADNR) pentru accident. Suportarea pagubelor materiale. Raspundere civila delictuala.
      • Admiterea cererii de introducere a terenului, proprietate a reclamantilor, in PUG-ul, Recurs al paratilor Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca şi Primarul Municipiului Cluj-Napoca admis. Cauza casata si trimisa spre rejudecare. CURTEA DE APLE CLUJ
      • Anulare PUZ emis cu incalcarea conditiilor legale. Calitatea de persoana vatamata prin emiterea unui act administrativ de catre organele administrativ-teritoriale. HCL care aduce atingere ordinii juridice firești si a persoanelor de drept privat. 
      • Anularea prevederilor art. 3 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 977/2003 si nr. 978/2003 privind obligatia achitarii taxei radio si taxei TV (1)
      • Anularea prevederilor art. 3 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 977/2003 si nr. 978/2003 privind obligatia achitarii taxei radio si taxei TV (2)
      • Anularea prevederilor art. 3 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 977/2003 si nr. 978/2003 privind obligatia achitarii taxei radio si taxei TV (3)
      • Anularea prevederilor art. 3 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 977/2003 si nr. 978/2003 privind obligatia achitarii taxei radio si taxei TV (4) 
      • Anularea prevederilor art. 3 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 977/2003 si nr. 978/2003 privind obligatia achitarii taxei radio si taxei TV (5)
      • Constatarea inopozabilitatii PUZ fata de persoana reclamantului. Vatamare constand in schimbarea destinatiei tehnico-economice a zonei avuta in vedere prin  PUZ. Competenta Consiliului General al Municipiului Bucuresti de a aproba PUZ-ul
      • DECIZIA Nr. LXI (61) din 24 septembrie 2007 ICCJ – subiect activ calificat al contraventiei de detinere a tigaretelor fara timbru
      • Obligatia obtinerii autorizatiei de construire. Obtinerea autorizatiei de catre titularul unui drept real. Calitatea procesuala pasiva în cadrul actiunii având ca obiect desfiintarea unor lucrari realizate fara autorizatie de construire.
      • Raspunderea solidara a asociatilor si a administratorilor pentru debitul societatii comerciale fata de bugetul de stat. Anularea Deciziei de atragere a raspunderii emisa de Directia Generala a Finantelor Publice (DGFB) 
      • Recurs formulat de organul fiscal (DGFB) impotriva hotararii de anulare a deciziei de atragere a raspunderii asociatului/administratorului societatii debitoare.
    • Drept civil
      • – Decizia ICCJ nr. 5 din 12 martie 2012 (Decizia 5/2012) Recurs in interesul legii publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 251 din 13 aprilie 2012
      • Actiune in evacuare (2). Antecontract de vanzare-cumparare. Vanzare succesiva a aceluiasi imobil catre cumparatori diferiti. Raportul dintre acţiunea în revendicare şi acţiune în evacuare şi admisibilitatea unei astfel de acţiuni în condiţiile în care reclamantul îşi întemeiază cererea sa pe dreptul de proprietate.
      • Actiune in evacuare (3). Lipsa titlului locativ şi imposibilă convieţuire. 
      • Actiune in evacuare. (1) Neindeplinirea obligatiei de plata a chiriei
      • Aplicarea prevederilor art. 1.050–1.053 C.proc.civ. Recurs in interesul legii (RIL) . Uzucapiune tabulara.
      • Constructie ridicata pe terenul aflat in proprietate comuna fortata. Respingerea cererii de obligare a coproprietarilor de a-si da acordul pentru obtinerea autorizatiei de construire. Obligarea reclamantului care a ridicat constructia de a o desfiinta.
      • Coproprietate forţată, conform Legii nr.230/2007. Efectuarea de lucrări asupra partilor comune, fără acordul coproprietarilor.
      • Drept de retenţie. Păstrarea bunului imobil de către titularul dreptului de retenţie recunoscut prin hotărâre judecătorească irevocabilă.  Acţiunea în despăgubiri  promovată de proprietar pentru daune materiale reprezentând lipsa de folosinţă
      • Exceptia nelegalității Autorizației de construire pentru motivul ca  terenul unde se efectua lucrarea de construire era in litigiu; autorizația de construire a fost emisa după ce lucrarea a fost efectuat, iar documentația tehnica întocmita nu corespunde realității. Inadmisibilitatea cererii
      • Obligarea coproprietarului la acordarea consimţământului pentru efectuare unor lucrăr,in conformitate cu certificatul de urbanism obtinut. Autorizatie de construire anulata.
      • Raspundere civilă pentru malpraxis potrivit Legii nr. 95/2006. Raport de cauzalitate Intre actul medical şi rezultatul negativ.Procedura de stabilire a cazurilor de malpraxis nu impiedica liberul acces la justitie. Actiune civila pentru daune materiale si morale.
      • Uzucapiune. Lipsa calitatii procesuale pasive a municipiului reprezentat prin primar. Calitatea de proprietar.
      • Uzucapiune. Prescriptie achizitiva. Bun fara stapan. Proprietatea statului.
    • Drept comercial
      • Atragerea raspunderii patrimoniale a asociatilor/administratorilor societatii comerciale, in baza Legii nr. 85/2006 (1)
      • Atragerea raspunderii patrimoniale a asociatilor/administratorilor societatii comerciale, in baza Legii nr. 85/2006 (2)
      • Atragerea raspunderii patrimoniale a asociatilor/administratorilor societatii comerciale, in baza Legii nr. 85/2006 (3)
      • Cerere radiere mentiune ORCT privind sediul social. Situatii limitativ prevazute de lege in care art.25 din Legea nr. 26/1990 se aplica, in conformitate cu RIL solutionat prin Decizia ICCJ nr. 10 din 20 martie 2006.
      • Radiere a mentiunii prinvind sediul social. Art. 25 din Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comertului
      • Radiere sediu social al unei societăţi comerciale. Admisibilitate. Contract de comodat expirat.
      • Societate comercială dizolvată potrivit Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările ulterioare. Radiere din registrul comerţului. Legalitatea măsurii
    • Dreptul muncii si asigurarilor sociale
      • Decizia nr. 261/2016 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii
    • Plangeri contraventionale
      • Inlocuirea sanctiunii amenzii cu cea a avertismentului, in cazul  faptelor prevăzute de art. 10, lit. b, din OUG nr. 28/1999 şi sancţionate de art. 11, alin. 1, lit. b, din acelaşi act normativ. Măsura confiscării precum şi sancţiunea complementară a suspendării activităţii 
      • Plangere contraventionala impotriva procesului-verbal de amenda prin care au fost sanctionate fapte prevazute de Legea nr. 28/1999 – inlocuirea sanctiunii amenzii, cu aceea a avertismentului
      • Plangere contraventionala impotriva procesului-verbal de amenda, aplicata pentru neindeplinirea obligatiei de emitere a bonurilor fiscale pentru sumele incasate. Suspendarea activitatii pe o perioada de 3 luni
      • Plangere contraventionala impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a faptelor prevazute de art. 10 din Legea nr. 28/1999 privind. Disporoportionalitatea dintre gradul de pericol al faptei si cuantumul amenzii aplicate
      • Plangere contraventionala. Sanctiunea amenzii si suspendarea dreptului de a desfasura activitatea pe o durata de 30 de zile pentru sume nejustificate, gasite, in casa, la punctul de lucru
  • Servicii ONRC
    • Infiintare S.R.L., S.R.L.- D, S.A., I.I., P.F.A.
      • Infiintare I.I. (Intreprindere individuala)
      • Infiintare P.F.A.
      • Infiintare S.A.
      • Infiintare S.R.L.
      • Infiintare S.R.L.-D
    • Mentiuni si alte modificari ONRC
      • Actualizare date identificare asociati si/sau administratori
      • Cesiunea partilor sociale
      • Dizolvarea si radierea societatii
      • Fuziunea societatilor comerciale
      • Inregistrare/radiere punct de lucru
      • Majorare/reducere a capitalului social
      • Modificare denumire societate
      • Modificare, extindere sau radiere obiect de activitate
      • Prelungire dovada sediu social
      • Prelungirea mandatului de administrator
      • Schimbarea administratorului societatii
      • Schimbarea sediului social
      • Suspendare/reluare activitate – art. 237 Legea nr.31/1990
    • Alte servicii ONRC
  • Avocat Online
  • Contact
  • Onorarii
  • Modele contracte
    • CONTRACT DE AGENTIE COMERCIALA
    • CONTRACT DE ANTREPRIZA
    • CONTRACT DE ASOCIATIUNE IN PARTICIPATIUNE
    • CONTRACT DE BARTER
    • CONTRACT DE CESIUNE DE PĂRŢI SOCIALE
    • CONTRACT DE COMISION (1)
    • CONTRACT DE COMISION (2)
    • CONTRACT DE COMODAT (persoana juridica)
    • CONTRACT DE CONCESIUNE EXCLUSIVA
    • CONTRACT DE CONSIGNATIE (1)
    • CONTRACT DE CONSULTANTA
    • CONTRACT DE DISTRIBUTIE EXCLUSIVA
    • CONTRACT DE FRANCHISING
    • CONTRACT DE GAJ COMERCIAL
    • CONTRACT DE IMPRUMUT CU GARANTIE (FIDEIUSIUNE)
    • CONTRACT DE INCHIRIERE COMERCIALA
    • CONTRACT DE LEASING (1)
    • CONTRACT DE MANAGEMENT
    • CONTRACT DE MANDAT
    • CONTRACT DE SPONSORIZARE (1)
    • CONTRACT DE SPONSORIZARE-Club Sportiv (2)
    • CONTRACT DE TRANZACTIE
    • CONTRACT DE VANZARE-CUMPARARE

Calendar


« June 2022 »
Mo Tu We Th Fr Sa Su
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      

Calendar by Kieran O'Shea

Modele contracte

  • Modele contracte
    • CONTRACT DE AGENTIE COMERCIALA
    • CONTRACT DE ANTREPRIZA
    • CONTRACT DE ASOCIATIUNE IN PARTICIPATIUNE
    • CONTRACT DE BARTER
    • CONTRACT DE CESIUNE DE PĂRŢI SOCIALE
    • CONTRACT DE COMISION (2)
    • CONTRACT DE COMISION (1)
    • CONTRACT DE CONCESIUNE EXCLUSIVA
    • CONTRACT DE CONSIGNATIE (1)
    • CONTRACT DE CONSULTANTA
    • CONTRACT DE DISTRIBUTIE EXCLUSIVA
    • CONTRACT DE FRANCHISING
    • CONTRACT DE INCHIRIERE COMERCIALA
    • CONTRACT DE LEASING (1)
    • CONTRACT DE MANDAT
    • CONTRACT DE MANAGEMENT
    • CONTRACT DE VANZARE-CUMPARARE
    • CONTRACT DE TRANZACTIE
    • CONTRACT DE GAJ COMERCIAL
    • CONTRACT DE IMPRUMUT CU GARANTIE (FIDEIUSIUNE)

Aspecte privind dreptul de preemtiune. Reglementari in legi speciale

dec. 10, 2017 ~ Written by RalucaUngureanu

Drept legal de preemtiune. Pact de preferinta

 

 

 

 

 

 

 

 

Aspecte generale

Dreptul de preempţiune exista şi în vechiul drept românesc, denuit protimisis,  fiind definit ca fiind un drept legal, opozabil erga omnes, în virtutea căruia persoanele care se găseau în anumite raporturi de durata (rudenie, devălmăşie, vecinătate, etc.) cu stăpânul,  obligate să-şi înstrăineze anumite bunuri către o persoană în afara cercului respectiv de solidaritate, puteau dobândi lucrul însuşi sau folosinţa lui, plătind preţul de înstrăinare şi dobandit, in acest fel, un drept de preferinta in fata  unui eventual dobânditor strain de raportu respectiv.

Acest drept se exercită sub forma ofertei de preemţiune pe care înstrăinătorul trebuia să o facă privilegiatului, pentru ca acesta, într-un anumit termen să se decidă dacă plăteşte preţul oferit de străini şi păstrează bunul, menţinându-l astfel în cadrul cercului de solidaritate respectiv. Dacă acest drept de preferinţă nu era respectat, se năştea o sancţiune constand in  dreptul de răscumpărare (retract), în schimbul preţului plătit, de la străinul care dobândise bunul cu ocolirea prevederilor legale.

Asadar, dreptul de preempţiune nu este o instituţie nouă, fiintand inca din cele mai vechi timpuri, disparand în perioada comunistă, drept consecinta a suprimarii proprietăţii individuale.

Doctrină a emis urmatoarea definiţie dreptului de preempţiune, avand in vedere toate caracteristice si consecintele acestuia: „preempţiunea este un drept de sorginte legală care, la preţ egal, conferă preferinţă anumitor persoane faţă de altele la dobândirea unui bun atunci când proprietarul acestuia se decide să-l vândă”

Dreptul de preempţiune poate avea izvor contractual sau poate fi instituit prin norme legale. Atunci când ia naştere din voinţa părţilor, in acest caz purtand denumirea de pact de preferinţă. Dreptul de preempţiune poate izvorî din lege, fiind cunoscute două moduri de reglementare.

In doctrina clasică, dreptul de preempţiune este definit ca o facultate conferită unei persoane de a cumpăra un bun cu preferinţă faţă de orice altă persoană, drept  exercitat anterem venditio, ceea ce face din acest drept o instituţie precontractuală.

Conform reglementarilor moderne, exista si drepturi de preempţiune care pot fi exercitate post rem venditio, caracterizate prin aceea că, întâi se încheie contractul de vânzare-cumpărare între proprietar şi un terţ, după care,  titularului dreptului de preempţiune i se aduce la cunostiinta, printr-o declaraţie de intenţie, despre eventuala înstrăinare. Titularul dreptului de preempţiune are posibilitatea de a-si exercita dreptul de preemptiune ulterior incheierii contractului de instrainare, iar dacă o face, se va substitui cumpărătorului din contractul iniţial, dobândind astfel toate drepturile si obligaţiile acestuia.

Insa, aceasta abordare priveste dreptul de preferinţă,  instituit prin convenţia – pactul de preferinta, dreptul de preempţiune fiind imperios reglementat printr-o normă imperativă. Asadar, spre deosebire de pactul de preferinţă care are natura contractuală, deoarece dreptul prioritar la cumpărare al beneficiarului pactului se naşte in baza consimţământului părţilor, dreptul de preempţiune are natură legală, fiind statuat printr-o  normă imperativă, iar voinţa vânzătorului nu influenteaza, in niciun fel naşterea şi exercitarea dreptului de către titularul dreptului de preemptiune.

In doctrina recentă, deşi nu se neaga natura legala a dreptului de preempţiune, se apreciat că dreptul de preempţiune poate fi exercitat nu doar relativ la vânzare, ci acesta poate genera un drept de prioritate titularului si cu privire  la alte tipuri de conventii (contract închiriere, franciză, etc.)

In materia închirierii dispoziţiile privind dreptul de preferinta trebuie nuanţate prin prisma caracterelor specifice contractului de închiriere, aplicarea acestora nu trebuie făcută ad litteram. Un aspect se referă la faptul că în contractul de închiriere nu există preţ, ci chirie, datorită caracterului de contract cu executare succesivă al contractului de închiriere. Acest fapt generează o serie de consecinţe sub aspectul felului în care dispoziţiile legale în materia exercitării dreptului de preempţiune trebuie adaptate la contractul de închiriere.

Intr-un studiu recent, unul dintre autorii citaţi apreciază că la baza dreptului de preempţiune stau trei principii importante:

  • principiul priorităţii;
  • principiul intervenţiei preemptorului la preţ şi în condiţii egale cu terţii;
  • intervenţia preemptorului în contractul dintre proprietar şi terţ nu poate fi impusă.

In ceea ce priveste principiul intervenţiei preemptorului la preţ şi în condiţii egale cu terţii putem avea anumite retineri, avand in vedere ca, in anumite situaţii prevăzute de lege, legiuitorul acordă condiţii favorabile preemptorului şi în ceea ce priveşte preţul contractului, pe langa beneficiul prioritatii.

Un alt element ce caracterizează toate speciile dreptului de preempţiune se referă la faptul că intervenţia preemtorului în contractul dintre proprietar şi terţ este facultativă, în sensul că odată născut dreptul de preempţiune, acesta poate fi exercitat sau nu, preemptorul neputând fi tras la răspundere pentru decizia sa.

Dreptul de preemptiune prevazut in anumite legi speciale

Legea  fondului funciar nr. 18/1991 instituia în art. 48 – 49 un drept de preemţiune la cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan Iniţial definiţiile şi analiza acestui drept s-au făcut pornind de la trăsăturile specifice dreptului de preempţiune reglementat de Legea nr. 18/1991. Astfel, s-a arătat că „preempţiunea reprezintă un drept subiectiv care este recunoscut numai anumitor titulari de a se bucura de prioritate la cumpărarea unui teren agricol din extravilan, cu respectarea şi a celorlalte prevederi legale în materie”.

Definiţia dată dreptului de preempţiune, in cuprinsul Legii nr. 18/1991 a fost preluata din dreptul francez potrivit căruia „dreptul de preempţiune este facultatea recunoscută unei persoane sau unei entităţi administrative, în virtutea unui contract sau unei dispoziţii legale, de a dobândi proprietatea unui bun, în cazul înstrăinării sale, cu preferinţă faţă de orice alt cumpărător.

În doctrină, in unele opinii (L. Pop – Dreptul de proprietate şi dezmembrămintele) dreptul de preempţiune din Legea nr. 18/1991, nu a fost recunoscut ca fiind un adevarat drept civil subiectiv, ci doar  o procedură obligatorie de publicitate a hotărârii de vânzare, constituind o limitare legala a atributului de dispoziţie juridică asupra terenurilor agricole din extravilan.

Art. 14 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale care deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă, reglementeaza dreptul de preempţiune la cumpărarea de acţiuni; preemptorii, in acest caz, pe lângă dreptul de prioritate la cumpărare în raport cu terţii, beneficiază şi de un pret privilegiat , având posibilitatea să cumpere acţiuni la un preţ redus cu până la 30-40% faţă de preţul oferit de terţi: „În cazul vânzării de acţiuni prin ofertă publică salariaţii şi membrii conducerii societăţii comerciale au dreptul să cumpere, în termen de 30 de zile, anterior deschiderii ofertei publice, până la 20% din acţiunile scoase la vânzare, cu reducere de până la 30% faţa de preţul prevăzut în oferta făcută de Agenţia Domeniilor Statului”.

O.G. nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei, prin  art. 7 si sub maniera unei prevederi cu caracter supletiv,  sugerează părţilor instituirea unui drept de preempţiune în contractul de franciză, dacă interesul menţinerii sau dezvoltării reţelei de franciză necesită recunoaşterea acestui drept :  „Contractul de franciză va respecta următoarele principii:

– termenul va fi fixat astfel încât să permită beneficiarului amortizarea investiţiilor specifice francizei;

– francizorul va înştiinţa pe beneficiar cu un preaviz suficient de mare asupra intenţiei de a nu reînnoi contractul la data expirării sau de a nu semna un nou contract;

– în cadrul clauzelor de reziliere, se vor stabili în mod clar circumstanţele care pot să determine o reziliere fără preaviz;

– condiţiile în care va putea să opereze cesiunea drepturilor decurgând din contract vor fi cu claritate precizate, în special condiţiile de desemnare a unui succesor;”

– dreptul de preempţiune va fi prevăzut, dacă interesul menţinerii sau dezvoltării reţelei de franciză necesită recunoaşterea acestui drept;

– clauzele de nonconcurenţă vor fi cuprinse în contract, pentru protejarea know-how-ului;

– obligaţiile financiare ale beneficiarului vor fi cu claritate precizate şi vor fi determinate astfel încât să favorizeze atingerea obiectivelor comune.

Un aspect pe care aceasta prevedere legala il aduce in prim-plan este acela ca legiuitorul admite existenţa dreptului de preempţiune nu doar cu privire la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare, ci şi la încheierea unui contract de franciză, astfel incat definitia acestui drept, care s-a prefigurat in doctrina nu poate avea un caracter absolut.

Prin dreptul de preempţiune reglementat de art. 4, alin. 7 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, legiuitorul impune Ministerului Culturii, în calitate de reprezentant al statului, negocierea preţului de vânzare al monumentului istoric cu vânzătorul sau cu agentul economic autorizat care intermediază vânzarea: „Termenul de exercitare a dreptului de preemtiune al statului este de maximum 25 de zile de la data înregistrarii instiintarii, documentatiei si a propunerii de raspuns la Ministerul Culturii si Cultelor sau, dup, caz, la serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor; titularii dreptului de preemtiune vor prevedea în bugetul propriu sumele necesare destinate exercitarii dreptului de preemtiune; valoarea de achizitionare se negociaz, cu vânzatorul.”

In cazul dreptului de preempţiune instituit de art. 5 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, în situaţia în care inventatorul şi unitatea nu se înţeleg asupra preţului, instanţa este cea carestabileşte preţul: „Daca inventatorul este salariat, in lipsa unei prevederi contractuale mai avantajoase acestuia, dreptul la brevetul de inventie apartine salariatului, pentru inventiile realizate de catre acesta fie in exercitarea functiei sale, fie in domeniul activitatii unitatii, prin cunoasterea sau folosirea tehnicii ori mijloacelor specifice ale unitatii sau ale datelor existente in unitate, fie cu ajutorul material al acesteia, in lipsa unei prevederi contractuale contrare|.” In acest caz, unitatea are un drept de preferinta la incheierea unui contract privind inventia salariatului sau, ce trebuie exercitat in termen de 3 luni de la oferta salariatului; in lipsa acordului privind pretul contractului, acesta urmeaza sa fie stabilit de instantele judecatoresti.

În art. 37 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, se foloseşte terminologia de prioritate la cumpărarea imobilului expropriat, acest fapt generând discuţii privind natura juridică a dreptului instituit de acest text legal.

In general, in materie comerciala, legiuitorul foloseşte termenul de preferinţă cu referire la dreptul conferit de lege unor categorii de titulari în ceea ce priveşte posibilitatea de a cumpăra cu prioritate acţiuni, dar şi atunci când este vorba de cumpărarea unor active patrimoniale.

Noul Cod civil reglementeaza, in mod expres, dreptul de preempţiune prin art. 1730 din Noul Cod civil prevede că: „(1) În condiţiile stabilite prin lege sau contract, titularul dreptului de preempţiune, numit preemptor, poate să cumpere cu prioritate un bun. (2) Dispoziţiile prezentului cod privitoare la dreptul de preempţiune sunt aplicabile numai dacă prin lege sau contract nu se stabileşte altfel.”

Noul Cod civil limitează preempţiunea doar la contractul de vânzare-cumpărare fără, însă, a face distincţie între bunurile ce pot face obiectul acestui contract, in timp ce, in situatiile in care stabileste dreptul de prioritate la încheierea unui alt contract decât cel de vânzare-cumpărare termenul utilizat este acela de preferinţă.

Spre exemplu, potrivit art. 1828 din Noul Cod civil: „(1) La încheierea unui nou contract de închiriere a locuinţei, chiriaşul are, la condiţii egale, drept de preferinţă. El nu are însă acest drept atunci când nu şi-a executat obligaţiile născute în baza închirierii anterioare. (2) Dispoziţiile referitoare la exercitarea dreptului de preempţiune în materia vânzării sunt aplicabile în mod corespunzător.”

In viziunea Noului Cod civil mecanismul de exercitare a dreptului de preempţiune şi a dreptului de preferinţă este acelaşi, cu adaptările specifice contractului asupra căruia se exercită cel din urmă drept.

In doctrina mai recenta, s-a conturat opinia potrivit căreia dreptul de preempţiune trebuie încadrat în categoria drepturilor de creanţă. Astfel, în opinia acestor autori dreptul de preempţiune este un drept personal, iar nu real. În baza dreptului de preempţiune, titularul poate pretinde proprietarului să îl prefere în concurs cu potenţialii cumpărători, la preţ, şi în condiţii egale. Ca accesoriu al acestui drept de creanţă se poate naşte facultatea titularului de a răspunde sau nu publicităţii ofertei făcute de proprietar, printr-o altă ofertă sau, în anumite cazuri, printr-o acceptare, care naşte un antecontract de vânzare-cumpărare. Stingerea dreptului de creanţă are loc fie prin realizarea sa (obţinerea preferinţei de către titular), fie ca urmare a decăderii pentru neexecutarea facultăţii de a contracta.

Referitor la caracterele juridice ale dreptului de preempţiune se mai arată că dreptul de preempţiune este un drept patrimonial ce îşi găseşte izvorul în lege, fiind recunoscut dacă se realizează situaţia premisă prevăzută în mod expres de către aceasta.

De asemenea, se mai arată că dreptul de preempţiune este un drept incesibil, fiind recunoscut de către lege numai anumitor categorii determinate de titulari. Recunoaşterea dreptului nu este făcută intuitu personae, ci intuitu rei, adică în considerarea calităţii speciale a titularilor dreptului de preempţiune faţă de bunul ce urmează a se vinde.

Totodata, dreptul de preempţiune este considerat a fi un drept potestativ, iar nu un drept real. În doctrină,  drepturile potestative sunt definite ca puteri prin care titularul lor poate influenţa în mod unilateral şi discreţionar situaţii juridice preexistente, modificându-le sau dând naştere, în locul acestora, unor situaţii juridice noi.

Ceea ce este esenţial pentru drepturile potestative este puterea pe care o are titularul lor de a interveni, prin voinţa sa unilaterală, în situaţii juridice preexistente în care sunt prezente şi interesele altor persoane decât titularul acestor drepturi.  Drepturile potestative se pot naşte fie cu acordul prealabil al celor care vor suporta ulterior consecinţele exercitării acestor drepturi, fie pe baza unei dispoziţii a legii care leagă naşterea acestor drepturi de anumite situaţii juridice.

Posted in Fără categorie - Tagged drept de preemptiune, drept de preemtiune, franciza, inchirere, pact de preferinta, preemptor, preemtor, prioritate, retract, vanzare-cumparare
Twitter • Facebook • Delicious • StumbleUpon • E-mail
←
→
Comments are disabled

Categorii

  • Fără categorie (26)
  • Indrumari practice (1)
  • Noutati (51)

Articole recente

  • Prescriptia extinctiva. Situatii in care efectele acesteia nu se produc. Creditorii se pot prevala de dispozitiile legale in materie, in cazul profilarii riscului de a nu-si mai putea valorifica creantele.
  • Indemnizatia pentru cresterea copilului. Conditii care trebuie indeplinite pentru ca parintele sa beneficieze de acest ajutor. Care sunt beneficiarii acestei indemnizatii si cuantumul acesteia?
  • Concediul de maternitate. Reglementari si conditii de obtinere. Anul 2020
  • Procedura de solicitare creditelor garantate de stat pentru microintreprinderi, intreprinderi mici si mijlocii (IMM-uri), pentru sustinerea activitatii acestora, in contextul pandemiei de COVID-19. 17 APRILIE 2020 -START inscrieri solicitari de acordare a creditelor garantate de stat!
  • Masuri privind instituirea somajului tehnic pe perioada starii de urgenta impusa de pandemia de COVID -19 – Prevederile O.U.G. nr. 30/2020 si O.U.G. nr.32/2020
  • Certificatul de stare de urgenta (CSU) si certificatul de forta majora (CFM) – documente necesare agentilor economici pentru ameliorarea si solutionarea dificultatilor financiare care pot aparea in relatiile comerciale in curs de desfasurare
  • Continutul proiectui de Ordonanța de urgență privind amanarea la plata a ratelor bancare ca urmare a declararii starii de urgenta impusa de pandemia de COVID -19
  • Masuri economice si fiscale dispuse prin O.U.G. nr. 29/2020 in contextul pandemiei cu virusul COVID-19

Arhive

Etichete

administratori ANAF angajat angajator asigurari sociale asociati aviz de munca baza de calcul beneficiar cercetare disciplinara cetatean strain CIM contabilitate contract individual de munca contributii CASS convocare declaratii furt hotarare AGA insolvabilitate insolventa Legea nr. 263/2010 lichidare NON-UE obligatii fiscale Oficiul Registrului Comertului patrimoniu pensie plangere penala radiere raspundere solidara rea-credinta recalculare pensie retributie salariat scadenta servicii publice de televiziune sistem de acord global societate comerciala suspendare taxa RADIO taxa TV UE venituri venituri suplimentare

Arhive

  • mai 2020
  • aprilie 2020
  • martie 2020
  • martie 2018
  • decembrie 2017
  • noiembrie 2017
  • ianuarie 2014

Pure Line theme by Theme4Press  •  Powered by WordPress Ungureanu si asociatii